Mi-e dor...foarte dor! Simt un dor nebun...
...de copiii mei si de sotul meu iubit
...de imbratisarile si pupicii lor nevinovati
...de diminetile in care ma trezesc si suntem toti
...de fetele lor zambitoare sau inundate de lacrimi
...de prostioarele copiilor si dojana sotului
...de toata oboseala pe care o simteam cand eram impreuna
...de tot ce inseamna EI
...de mama, care e mereu impaciuitoare
...de tata, chiar daca nu mai are rabdare
...de casa, de curte, de poarta
...de tot si toate
...
Acum sunt doar eu si Domnul...
Un comentariu:
Draga mea, cum eşti...? S-a întâmplat ceva? Aştept de ceva vreme să citesc de venirea pe lume a lui bebe 3...nu mai înţeleg nimic.
Te îmbrăţişez şi sper să-ţi fie bine!
Trimiteți un comentariu