Nu vreau succesul in cariera! Vreau mantuirea sufletelor!

duminică, 3 aprilie 2016

În plimbare

Azi a fost o zi frumoasă, deși bătea un vânt destul de tăios, dar caldă pentru perioada în care suntem (23-24 grade). Așa că am profitat de vreme și am ieșit cu copiii la o plimbare pe dealul din apropiere. Filip a vrut numai în brațe. Cum încercam să-l pun jos, i se activa sirena. Așa că m-am conformat. Dar măcar Matei și Luca s-au distrat.
Prin iarbă își făceau loc floricelele de câmp, iar pomii erau așa de înfloriți încât îți dădeau impresia că sunt încărcați cu zăpadă.




Aerul curat le-a dat avânt băieților mari, iar eu rămâneam mereu în urma lor, cu greutatea lui Filip în brațe.






La întoarcere am intrat în curtea unui vecin, iar copiii s-au jucat cu un cățel tare drăguț. M-a mirat foarte tare atracția pe care a avut-o Filip față de animăluț. L-am pus jos din brațe, lângă el, și n-a mai plâns deloc. Ba a chiar râs și s-a jucat cu cățelul. Cred că le-ar plăcea și băieților să aibă unul...






Ajunși acasă, Luca a fugit repede în grădină.
„Melg să culeg seapă pentlu unsulă.” În traducere liberă, a mers să aducă ceapă verde, ca s-o mănânce cu pâine și unsură...preferata lui.

4 comentarii:

anca spunea...

Ce delicat se joaca copiii cu catelul:) si ce frumuseti ati vazut voi ieri:). Zile pline de soare si bucrurie!

Anca spunea...

Intr-adevar, s-au jucat foarte frumos cu catelul. Iar frumusetile naturii sunt infinite.
Imbratisari!

Luiza spunea...


E deja un lux pentru un copil sa creasca in natura si sa aiba aer curat, copilasii tai sunt norocosi.
Frumoase locurile!

Anca spunea...

Asa e, Luiza! Oricum, viata la tara are avantajele si dezavantajele ei.