Nu vreau succesul in cariera! Vreau mantuirea sufletelor!

duminică, 3 aprilie 2016

În plimbare

Azi a fost o zi frumoasă, deși bătea un vânt destul de tăios, dar caldă pentru perioada în care suntem (23-24 grade). Așa că am profitat de vreme și am ieșit cu copiii la o plimbare pe dealul din apropiere. Filip a vrut numai în brațe. Cum încercam să-l pun jos, i se activa sirena. Așa că m-am conformat. Dar măcar Matei și Luca s-au distrat.
Prin iarbă își făceau loc floricelele de câmp, iar pomii erau așa de înfloriți încât îți dădeau impresia că sunt încărcați cu zăpadă.




Aerul curat le-a dat avânt băieților mari, iar eu rămâneam mereu în urma lor, cu greutatea lui Filip în brațe.






La întoarcere am intrat în curtea unui vecin, iar copiii s-au jucat cu un cățel tare drăguț. M-a mirat foarte tare atracția pe care a avut-o Filip față de animăluț. L-am pus jos din brațe, lângă el, și n-a mai plâns deloc. Ba a chiar râs și s-a jucat cu cățelul. Cred că le-ar plăcea și băieților să aibă unul...






Ajunși acasă, Luca a fugit repede în grădină.
„Melg să culeg seapă pentlu unsulă.” În traducere liberă, a mers să aducă ceapă verde, ca s-o mănânce cu pâine și unsură...preferata lui.

3 comentarii:

anca spunea...

Ce delicat se joaca copiii cu catelul:) si ce frumuseti ati vazut voi ieri:). Zile pline de soare si bucrurie!

Anca spunea...

Intr-adevar, s-au jucat foarte frumos cu catelul. Iar frumusetile naturii sunt infinite.
Imbratisari!

Anca spunea...

Asa e, Luiza! Oricum, viata la tara are avantajele si dezavantajele ei.